Vali Irina Ciobanu – Emotii

„Imi plac tehnicile, le studiez, le experimentez, incerc sa le aflu secretele… S-a pictat atatia ani pe piele, incat era imperios necesar sa incerc aceasta tehnica renascentista. Tot timpul incerc tehnicile care au rezistat in timp, pe cele care si-au dovedit in acest fel durabilitatea.

Mai intalnisem informatii in manualele despre tehnicile vechi, dar am descoperit mai multe detalii despre aceasta tehnica intr-o carte despre o lucrare care se presupunea ca ar fi fost pictata de Leonardo da Vinci. Am tot experimentat ani de zile pana am gasit formula ideala. Ce pigmenti sa folosesc, cum sa adaptez vechile materiale la cele actuale si cu ce verniuri si lacuri finale sa fixez pentru a-i pastra elasticitatea naturala a pielii. Acum aceasta este una dintre tehnicile mele favorite deoarece pielea e foarte versatila si, fiind un suport natural, iti ofera surprize… si putina adrenalina, de fiecare data. Culoarea, textura pielii cer un anumit subiect realizat intr-o anumita maniera picturala. Veti observa lucrari pictate in acuarela, in tempera cu ou, guase, tus sau tehnici mixte. Toate sunt tehnici vechi, cu pigmenti naturali care se preteaza lucrului pe suport natural. La lucrarile de mari dimensiuni pielea este intinsa pe un sasiu care are in prealabil pe el o panza, astfel incat pielea sa fie mai bine protejata. Dupa ce este foarte bine intinsa pielea, o curat si apoi o prepar cu un grund special. Guma arabica, care este un ingredient natural pe care-l folosesc la pregatirea suportului, este la fel de veche ca si pictura, as spune.” – Vali Irina Ciobanu

Curator Iulia Toader despre expozitie: „O cunosc pe Vali Ciobanu din operele ei mai mult decat personal si, din acel lirism de tip romantic prezent in arta ei figurativa este perfect echilibrat de o cromatica eleganta, in asa fel incat rezultatul scapa de sub manierismul prea dulce si devine o invitatie elevata la visare.

Cu o tehnica decisa si bine stapanita, e capabila sa redea atat energia vulcanica a hergheliilor de cai, dar si repaosul absoult al unei dansatoare in acea pauza intima de auto-admiratie si glorie personala.

Cu cat momentul este surprins mai rapid, cu atat descopar o alta calitate pe care cred ca ar putea sa o fructifice din ce in ce mai mult. Un simt special al culorii, care o face sa ascunda in interiorul tonurilor inchise o lume lejera si emotionanta, plina de jovialitate. Schitele ei sunt astfel, secrete rasfatate pastrate in suflete introvertite si serene.